Ultimul Paracliser al lumii  și tristețea nemăsurată a lui Dumnezeu

  Emoțiile încă sunt atât de clocotitoare, deși au trecut mai bine de trei săptămâni de când am văzut/simțit/mirosit/ minunea numită Paracliserul, scrisă de unul dintre cei mai mari creatori din lume, fără pic de exagerare, poetul, dramaturgul, eseistul, Marin Sorescu, încât mi-a fost greu să mă așez la masa de scris. Bucuria de trăi […]

Mai departe

Eseu despre Cumințenia Pământului și Ardoarea Creației

  Pașii mei s-au îndreptat la începutul lunii Germinarului, a exploziei ghioceilor, către Teatrul Dramaturgilor Români, la un spectacol-eveniment Brâncuși, mon Amour!, dedicat universalului gorjean din Hobița, de la a cărui ridicare la Ceruri au trecut 65 de ani (19 februarie 1876 – 16 martie 1957). Regizoarea Beatrice Rancea, cu sensibilitatea și talentul ei a […]

Mai departe

      Iubirile de altădată

           Nu mică mi-a fost mirarea când într-o zi de luni, după amiază, spre finele acestei ierni primăvăratice, am intrat în Sala Mare a Naționalului bucureștean – Sala Ion Caramitru – să vizionez spectacolul Old Love, de Norm Foster, locurile erau toate ocupate (evident, respectând norma de ocupare a sălii, de […]

Mai departe

Răzvan Vasilescu întredeschide Corola de Minuni a Poeziei

  O vară de neuitat, este nu doar filmul lui Lucian Pintilie cu Răzvan Vasilescu , de o frumusețe, tristețe și poezie greu de descris în cuvinte, care-ți atinge fiecare atom al Ființei , dar și vara când l-am zărit pe actor plimbându-se în zona Universității, detașat complet de concretul cotidian, plutind cu un zâmbet […]

Mai departe

            Când Sufletul se scufundă în Cloacă

           Câte întâlniri pline de bucurie, mi-a oferit recenta premieră a Teatrului Nottara, Cloaca. În primul rând întâlnirea cu regizorul Theodor Cristian Popescu, căruia i-am văzut aproape toate montările în scenă, evident, cu excepția celor pe care le-a creat în Canada, unde a trăit câțiva ani. Este destul de rar să […]

Mai departe

 Revelația Costinela Ungureanu și Elidele care ne bântuie

Super tehnologiile avansează într-un ritm galopant. Mai repede, mai departe, cât mai departe de Calea Lactee, în încercarea disperată de a înțelege Neînțelesul. Și fiind atât de ocupați cu această fugă, omitem esențialul: ființa umană, spiritualitatea ei, misterul ei. Iar, în această imensă degringoladă, fractura dintre învelișul exterior al științei și profunzimea trestiei gânditoare, ce […]

Mai departe

Barbaria ucide pentru totdeauna inocența ființei umane

Valurile barbariei se succed cu o viteză ce depășește viteza luminii. Da, cu pauze de rațiune, iubire, empatie, frumusețe și comuniune umană. Altfel, probabil, acum, în clipa numită 2022, nici n-am mai putea comunica. Istoria umanității, precum și microistoria destinelor personale, a fost sfâșiată de barbarie. E ca o imensă portocală mecanică- referirea este evident […]

Mai departe

Încurcate sunt căile căsniciei!

                                    Recenta premieră a Teatrului Bulandra, de la Sala Liviu Ciulei, Cină cu prieteni nu are nimic surprinzător ca tematică – veșnica problemă a cuplurilor, cu dramele, bucuriile, trădările și compromisurile lor – , dar, ne privește pe noi […]

Mai departe

    Când zorile Cabaretului apun, începe domnia Întunericului

Te îndrepți către teatru, ușor ca un fulg, în pași de dans, uitând pentru o clipă de tot ce te înconjoară. Pentru mine, acest rendez-vous emoțional e în sine un act de bucurie. Ajung la premiera Odeonului, Cabaret, puțin sceptică. Mă gândesc pentru o fracțiune de secundă, ce ar putea aduce nou Răzvan Mazilu, la […]

Mai departe