Dezordinea lumii și absurdul contagios

Schingiuiri, membre și capete decapitate, focuri de arme, împușcături în cascadă, furie, violența de zi cu zi, deja intrată în rutină, toate înecate în mult alcool, luptători în Armata de Eliberare a Irlandei, cu idei confuze înmuiate în multă ură,  opozanți ai luptei pentru Eliberarea Irlandei, înjurături aruncate ca semințele la un meci de fotbal, toate acestea, în premiera Teatrului Mic, Locotenentul din Inishmore. 

Dramaturgul englez Martin McDonagh, unul dintre cei mai aclamați autori din Europa, care a abordat cu același succes atât teatrul cât și filmul, a cărui operă a fost recompensată cu Premii Tony, dar și cu un Oscar pentru excelentul film Trei panouri lângă Ebbing Missouri, este cunoscut publicului de la noi,  din montările anterioare pe scenele din București și țară: Billy Șchiopul, Frații, Vestul singuratic, Omul-pernă.

Englezul cu rădăcini irlandeze, este acum descifrat de Vlad Massaci (care nu e la prima întâlnire cu dramaturgul), în registrul comediei negre, unde alienarea și nebunia sunt expresii ale normalității în insula ciudată și izolată Inishmore.

Locotenentul Padraic declanșează un adevărat război, prin acțiuni absurde și extrem de violente, când află că motanul său Wee Thomas a fost omorât.  Un horror cu toate ingredientele lui, dar, cam la prima mână, fără rafinament.

Scenografia Ioanei Pascha este inspirată, iar, personajele foarte bine interpretate de actorii teatrului.

În rolul principal, Padraic, Ionuț Vișan are prilejul să-și etaleze calitățile artistice. Alături de el, dau glas acestei lumi stranii, Andrei Brădean (Davey), Alina Rotaru (Mairead), Cezar Grumăzescu (James și Joey), Ovidiu Niculescu (Christy), Tudor Aaron Istodor (Brendan). Îți atrag atenția prin modul cum au găsit să pună accentele parodice,  pe personajele încredințate, Ovidiu Niculescu, Cezar Grumăzescu și Alina Rotaru.

De departe cel mai irlandez, cel mai autentic, în personajul Donny, este Vitalie Bantaș, imaginea tipică a unei lumi aruncată de un trecut plin de crime, alcool,  în cea mai mare suferință a ființei umane: pierderea identității, abaterea gravă de la valorile morale.

Universul lui Martin McDonagh are multe elemente comune cu universurile cinematice ale lui Quentin Tarantino, Guy Ritchie și  Roberto Rodriguez, toate vorbind fie în teatru, fie în film, cu umor negru, despre dezordinea spirituală gravă care a cuprins umanitatea.

Foto: Bogdan Catargiu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *